Ploieștiul Patria Noastră

MARTOR  LA  CUCERIREA  UNUI  TITLU  EUROPEAN

Pentru că am amintit de confruntările internaţionale de fotbal, fie la nivelul echipelor reprezentative ori al celor de club, este de menţionat că stadionul „Romcomit” a găzduit şi un important meci internaţional de box. Pe lângă multe alte gale de box, fie cu caracter local ori naţional, la data de 7 iunie 1930 s-a disputat şi un meci de importanţă majoră pentru analele boxului românesc. Lucian Popescu, în vârstă de 17 ani şi 6 luni, încă elev la Şcoala Nicolae Kreţulescu, a încrucişat mănuşile cu francezul Kid Oliva, în limitele categoriei muscă. Iată cum era anunţată sosirea în Bucureşti a marelui campion european Kid Oliva, venit Capitală cu mare pompă:

„MARILE EVENIMENTE

Kid Oliva soseşte astăzi

*

Campionul Franţei şi Europei, care va boxa Sâmbătă 7 Iunie cu Lucian Popescu la Arena Romcomit, soseşte astăzi în Bucureşti la ora 6 şi 50 d. a.

Primul campion al Europei venit în România, va fi sărbătorit în gara de nord de oficialii Federaţiei Române de Box şi de sportivi dornici a-l vedea cu o clipă mai de vreme.

Învingătorul lui Huat, boxeurul în faţa căruia a trebuit să se plece Young Perez şi belgianul Degand, campion al ţării sale, vine să înfrunte pe cel mai bun român al categoriei sale, punându-şi titlul în joc.

Evenimentul depăşeşte din punct de vedere sportiv şi al mândriei naţionale, tot ceiace s’a făcut până acuma în România în domeniul tuturor sporturilor.

Lucian Popescu joacă o carte mare, nu numai pentru el, cât mai ales pentru boxul românesc. Dacă va reuşi să-şi înscrie numele pe palmaresul marilor campioni europeni, îl vom cinsti astfel precum ne-a cinstit el pe noi.

Lui Kid Oliva, reprezentantul celei mai nobile naţiuni şi al celei mai ridicate clase de boxeuri din Europa, îi spunem un sincer şi cordial „Bun venit”, urându-i, animaţi de spiritul de sportivitate care trebue să caracterizeze toate luptele internaţionale, să învingă dacă el va fi cel mai bun din doi în lupta de Sâmbătă.

Victoria unui reprezentant al Franţei nu ne poate indispune, în schimb succesul culorilor noastre ne-ar măguli peste măsură.

Succesul lui Lucian Popescu ar fi un adevărat triumf naţional”.

(ziarul „Gazeta Sporturilor”, Anul VII, No. 774, Marţi, 3 Iunie 1930)

Presa vremii acorda spaţii ample mult aşteptatei şi mediatizatei confruntări dintre francezul Kid Oliva şi românul Lucian Popescu pentru titlul european la categoria muscă:

 „B     O     X

Kid Oliva-Lucian Popescu

*

În vârtejul marilor evenimente sportive din vara aceasta, campionatul, care se va disputaSâmbăta viitoare la Arena Romcomit, constitue cea mai elocuentă dovadă că evoluăm cu paşi repezi spre un progres zilnic mai desăvârşit.

Am vrea numai ca publicul să priceapă importanţa sacrificiilor făcute şi să răsplătească cum se cuvine societatea organizatoare.

Matchul de campionat costă mai mult ca 200.000 de lei, singur Kid Oliva fiind plătit 22.500 franci, la cari se adaogă cheltuiala aducerii unui judecător dela Paris şi a unui judecător-arbitru dela Viena.

E pentru prima oară, că un match costă aşa scump; cel mai scump plătit până acuma a fost al lui Laffineur cu Riond, organizat tot de societatea Principele Mircea.

În cronicari obiectivi însă, ceiace ne interesează mai mult e faptul că avem astăzi un mănunchi de boxeuri, cari pot rivaliza cu cele mai bune elemente ale Europei, aspirând până la gloria de a deveni campioni ai Europei. Lucian Popescu, Spakow şi Stamate sunt astăzi vedete europene şi nu ne-ar mira ca mâine, poimâine, numele lor să strălucească în fruntea oricărui program internaţional din străinătate.

Înaintea tuturor norocul a surâs însă lui Lucian Popescu, care are posibilitatea să-şi vadă numele înscris pe palmaresul campionilor Europei. Să fim însă drepţi şi să recunoaştem, că nu numai norocul l-a aruncat aşa de sus şi că meritele sale au contribuit în largă măsură la ascensiunea sa.

Lucian Popescu e înzestrat cu calităţi fizice excepţionale, cari unite unei tenacităţi rare şi unei sobrietăţi fără de care nu se poate parveni, i-au îngăduit să devină aspirant la titlul de campion al Europei.

Răsplata, mai ales dacă va fi deplină, nu e nemeritată şi va fi o încurajare pentru toţi acei cari sunt pe drumul cel bun în box şi un imbold pentru cei dornici să îmbrăţişeze această carieră.

Precum s’a scris şi’n numerile trecute, secretariatul I. B. U.-ului a cerut organizatorului ca să respecte regulamentele internaţionale, în care scop forul suprem european din rue Poissoniere şi-a luat asupra-şi sarcina de a desemna judecătorul francez şi pe cel neutru.

D. Robert Vaisberg, arbitru oficial al Federaţiunei Franceze de Box, a fost ales ca să vină la 7 Iunie în Bucureşti.

În privinţa judecătorului – arbitru neutru, cerut de organizator să fie austriac, alegerea sa urma să se facă de d. Paul Rousseau, secretarul general al Internaţional Boxing Unionului, la întoarcerea sa dela Berlin, unde a luat parte la congresul Federaţiei Internaţionale.

Federaţia Română de Box a desemnat pe d. N. Papagheorghe, ca s’o reprezinte în juriul internaţional al campionatului Europei. Unul din cei mai vechi şi pricepuţi judecători, d-sa e o garanţie sigură de obiectivitate, care nu ne îndoim că se va impune şi oaspeţilor străini.

În asemenea condiţiuni marele campionat, care se va disputa la 7 Iunie la Romcomit, promite să aibă loc sub auspiciile cele mai bune, regularitatea sa fiind pe deplin garantată. Se poate dar spune cu siguranţă că, victoria va fi atribuită celui mai bun dintre combatanţi.

Să sperăm, că norocul va surâde culorilor româneşti”.

(ziarul „Gazeta Sporturilor”, Anul VII, No. 774, Marţi, 3 Iunie 1930)

După o luptă crâncenă, Lucian Popescu s-a impus, devenind primul campion european dintre boxerii români profesionişti. În runda a zecea a meciului, care a ţinut cu sufletul la gură numeroasa asistenţă prezentă pe cochetul stadionul „Romcomit”, în seara zilei de sâmbătă 7 iunie 1930, tânărul pugilist român a învins prin knock-out. Iată cum era anunţat succesul obţinut de încă minorul Lucian Popescu, în faţa campionului european al categoriei muscă:

 „BOX

Lucian Popescu campion european

*

Cea mai frumoasă pagină a istoriei pugilismului indigen i-a fost hărăzită micului Popescu care zdrobindu-şi adversarul în mai puţin de zece reprize, a reuşit să-şi înscrie numele primului boxeur român în palmaresul unui titlu internaţional.

Decizia a fost obţinută prin abandonul adversarului în repriza a zecea după ce în cea antepremergătoare fusese knok-down de şase ori”.

(ziarul „Curentul”, Anul III, No. 853, Luni, 9 Iunie 1930)

La patru zile după desfăşurarea celei mai importante gale de box găzduite, până atunci, de România, erau publicate în presa vremii numeroase cronici. Toate erau, fireşte, elogioase la adresa încă, pe atunci, elevului Lucian Popescu, cel care aducea ţării noastre primul titlu european la box. Cronica confruntării disputate în faţa a 4.500 de spectatori, publicată în ziarul „Curentul”, relatează în amănunţime desfăşurarea partidei:

 „O nouă biruinţă românească

Lucian Popescu, campion

*

Francezul Kid Oliva a abandonat în repriza a zecea

Primul examen de maturitate, pe care pugilismul indigen l-a dat în faţa străinătăţii, s’a terminat cu succesul strălucit al exponentului forţelor noastre.

Lucian Popescu, campionul naţional de categorie muscă s’a prezentat într’o formă care merită cele mai neprecupeţite laude, reuşind a zdrobi în mai puţin de zece reprize pe fostul deţinător al titlului european, francezul Kid Oliva.

Este prima şi cea mai strălucită victorie obţinută pe tărâmul boxului internaţional de un practicant român căruia viitorul i se arată în culorile cele mai trandafirii.

Stilul în care a fost obţinută această victorie ne îndritueşte să privim cu încredere orice veleităţi de a merge mai sus.

Lucian poate în scurt timp emite pretenţia justificată de a se realiza până la înălţimea celei mai mari demnităţi : titlul mondial.

Nu vom omite de a remarca în primul rînd, alături de actualul campion, printre cei cari merită elogiile admiratorilor acestui nobil sport, atât pe maestrul Lancia care şi-a prezentat elevul într’o stare de pregătire la înălţimea marelui eveniment cât mai ales pe regizorul galei, d. R. Ottulescu, care a pregătit cu o grijă minuţioasă înscăunarea primului boxeur român într’o domnie europeană.

(…)

În fine şi matchul Oliva-Lucian

Odată terminate matchurile preliminare, îşi face apariţia în ring Kid Oliva (49.800 kgr.) urmat după câteva secunde de Popescu (50.050 kgr.).

Prima dispută în care un român luptă pentru obţinerea unui titlu european începe. Oliva e foarte viforos; caută lupta corp la corp, de care Popescu cu greu se poate degaja. Totuş directele compatriotului nostru nu întârzie să-şi facă apariţia şi dau răspunsuri prompte în faţa adversarului pentru care se pare că Popescu are predilecţie. Gongul îi găseşte la egalitate.

La reîncepere din nou lupta de aproape; crochetele lui Oliva găsesc ţinta. Din nou Popescu se lasă aventurat de tactica adversarului.

Eschivând cu îndemânare pierde totuş repriza de puţin.

După o a treia repriză din nou egală cea următoare vine să restabilească încrederea în forţele reprezentantului.

Directele lui Popescu au început să ţină la respect pe adversar; o serie rapidă în maxilarul adversarului îi aduc avantajul şi repriza.

Mai sunt unsprezece reprize. Din nou avantaj minim pentru oaspete, timp de două reprize.

Repriza a şaptea confirmă nădejdile puse în reprezentantul nostru. După o nouă serie în capul francezului gongul îl găseşte pe acesta complet sonat şi sângerând în drum spre colţul adversarului său.

Repriza a opta ne edifică: titlul european se simte bine în Bucureşti. Oliva e din nou sonat.

Şi în fine repriza a noua, aduce începutul sfârşitului.

Loviturile lui Popescu urmăresc cu tenacitate faţa francezului. Nenumărate serii cu ambele mâini, fac pe Oliva să fie knock-down de şase ori pentru 1, 2, 3, 2, 2 şi 1 secundă, după care e salvat de gong.

În acest timp judecătorul francez făcuse un semn arbitrului să oprească matchul.

Repriza a zecea e finală.

După gong şi primul tratament de lovituri, buretele secundului francez apare pe ring cu porumbelul lui Noe cu ramura de măslin. Adversarii îşi strâng mâinile, publicul năvăleşte pe ring şi Popescu e purtat în triumf timp de cinci minute.

Decizia consfinţeşte victoria lui Popescu asupra lui Oliva, şi implicit victoria noastră în matchul dintre I.B.U. şi F.R.B.                                                                                                                                                                                           C.D”

(ziarul „Curentul”, Anul III, No. 855, Miercuri, 11 Iunie 1930)

Succesul de la categoria muscă nu avea să fie unul singular pentru Lucian Popescu. Ulterior, el avea să mai câştige titlul continental şi la categoriile cocoş şi pană.

1. EDIŢIA 1924/1925

DEBUT SATISFĂCĂTOR

Tânăra grupare avea să fie înscrisă în campionat înainte de începerea returului. Ambii „părinţi” ai săi, Triumf şi Romcomit, nu mai erau luaţi în calcul. Rezultatele înregistrate de aceştia au fost anulate după înfăptuirea fuziunii, Juventusul a trebuit să pornescă la drum de la zero. De aceea a fost nevoită să facă un adevărat tur de forţă. Aşa se face că, în primăvara anului 1925, Juventus a disputat jocuri tur-retur cu toate colegele de serie. Era un număr dublu de meciuri jucate oficial în comparaţie cu restul competitoarelor, ale căror rezultate înregistrate în toamnă rămâneau valabile. La acestea s-au mai adăugat şi partidele amicale. Efortul fizic depus, unul deloc uşor, şi-a pus amprenta nu doar asupra rezultatelor, ci, implicit, şi asupra clasării finale. Astfel, elevii antrenorului Ion Motoroi şi-au încheiat prima „aventură” competiţională pe locul 4. Adică exact la mijlocul ierarhiei. Linia de clasament cuprindea 5 victorii, 2 remize, 5 înfrângeri şi un golaveraj pozitiv (22:12). Prima partidă oficială (8 martie 1925) a coincis cu un succes. A fost o victorie la scor de neprezentare în faţa grupării Colţea. Învinsa, echipa „decanilor”, era una de tradiţie în peisajul fotbalistic bucureştean al vremii. Primul marcator din istoria noului club în albastru-roşu, a fost Bebe Rollea. El aducea bucuria deschiderii scorului în meciul inaugural. Celelalte două goluri pentru gazde au fost marcate de Antofiloiu (autogol) şi Török. Primul succes juventist într-un meci oficial a fost izbutit cu următoarea formulă de echipă, pe care o redăm întru memorie: Căpşuneanu – Constantin Dumitru Veţianu, Sile Georgescu – Schaller, Ion Motoroi, Grigore Grigoriu – Sergiu Petrovici, Victor Block, Bebe Rollea, Török, Aurel Schei. Victoria Juventusului a coincis cu singurul eşec al celei ce urma să devină, finalmente, vicecampioana Bucureştilor. Nici celelalte două ocupante ale podiumului nu scăpau neînvinse de oamenii lui Ettore Brunelli. Atât campioana, Tricolorul, cât şi Sportul Studenţesc gustau, şi ele, din cupa amară a eşecului. Mai mult, studenţii aveau s-o păţească chiar mai rău, au fost învinşi tocmai în propriul fief. Pe data de 8 iunie, Juventusul a jucat ultima etapă a ediţiei, după ce în urmă cu numai o zi (!) avusese programat un alt joc oficial, la Ploieşti. În acele vremuri nu era la modă un algoritm identic al programului competiţional din tur cu acela din retur. Astfel se explică de ce băieţii din bulevardul Regina Elisabeta încheiau sezonul tot în compania aceluiaşi adversar în faţa căruia debutau cu exact trei luni calendaristice în urmă. Cum, în acea vreme, nu toate competitoarele dispuneau de terenuri proprii, echipele conveneau de comun acord asupra arenei pe care să se desfăşoare confruntarea. Pentru că echipierii de la Colţea nu erau posesorii unui teren propriu, meciul considerat în deplasare pentru juventişti era găzduit tot de arena „Romcomit”. Însă, cei care aveau să savureze bucuria succesului erau „decanii”, cei consideraţi amfitrioni. A fost o victorie „scurtă”. Un „italian” 1-0 (0-0). N-ar fi deloc lipsit de importanţă faptul că elevii lui Ion Motoroi au realizat scorul returului în dauna lui Val Vârtej (6-1), aceeaşi grupare pe seama căreia campioana Tricolor reuşea în toamnă scorul campionatului, un umilitor 7-0.

Campionatul regiunii Bucureşti

Categoria I – seria B

08.03.1925 Juventus – Colţea 3-0 (3-0) Au marcat: B. Rollea, Antofiloiu (ag.), Török. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Constantin Veţianu, 3. Sile Georgescu – 4. Schaller, 5. Ion Motoroi, 6. Grigore Grigoriu – 7. Sergiu Petrovici, 8. Victor Block, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Colţea: 1. P. Stroescu (I) – 2. Secăreanu, 3. G. Stroescu (II) – 4. Lupan, 5. N. Tanoviceanu (II), 6. Antofiloiu – 7. Rădulescu, 8. Bădescu, 9. Pavel, 10. Butu II, 11. Butu III. Arbitru: A. Rolton. Stadion: Romcomit.

15.03.1925 Juventus – CAB – forfait CAB Stadion: Romcomit.

22.03.1925 Juventus – Prahova 2-2 (1-0) Au marcat: Schaller, Török / Severin, Ambrosz (pen.). Juventus: 1. Octav Stoian – 2. Schaller, 3. Sile Georgescu – 4. Victor Block, 5. Ion Motoroi, 6. Nicolae Ţicu – 7. Stavăr, 8. Iacob Lucas, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Prahova: 1. Ambrosz – 2. Gheorghiu, 3. Gâscanu – 4. Vintilescu, 5. Severin, 6. Preda I – 7. Preda II, 8. K. Dumitrescu, 9. N. Ionescu 10. Epure, 11. Pecici. Arbitru: Constantin Rădulescu. Stadion: Romcomit.

25.03.1925 Juventus – Val Vârtej 0-1 (0-0) A marcat: I. Hilard. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Schaller, 3. Nicolae Ţicu – 4. Adabija, 5. Grigore Grigoriu, 6. Friedlaender – 7. Sergiu Petrovici, 8. Iacob Lucas, 9. Tofoleto, 10. Török, 11. Aurel Schei. Val Vârtej: 1. Zamfirescu – 2. Şt. Alexandriu, 3. Angelescu – 4. B. Zamfirescu, 5. Biloi, 6. Stănescu – 7. Christodulo, 8. Marian, 9. R. Hillard, 10. I. Hillard, 11. Rădulescu. Arbitru: Petre Sadoveanu. Stadion: Romcomit.

29.03.1925 Juventus – Sportul Studenţesc 1-1 (1-0) Au marcat: B. Rollea / P. Vasile. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Schaller, 3. Sile Georgescu – 4. Ion Motoroi, 5. Ferrero, 6. Grigore Grigoriu – 7. Sergiu Petrovici, 8. Iacob Lucas, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Sportul Studenţesc: 1. Atanasiu – 2. Batler, 3. Zăinescu – 4. Buzoianu, 5. Mehedinţi, 6. Frunzete – 7. Nanu, 8. Căpăţână, 9. P. Vasile, 10. Konrad, 11. Haida.

Arbitru: Petre Sadoveanu. Stadion: Romcomit.

10.05.1925 Juventus – Val Vârtej 6-1 (2-1) Au marcat: Ferrero (2), B. Rollea (2), Török (2) / I. Hillard. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Schaller, 3. Loe – 4. Nicolae Ţicu, 5. Ferrero, 6. Ion Motoroi – 7. Aurel Schei, 8. Török, 9. Bebe Rollea, 10. Grigore Grigoriu 11. Stefano Pizzigoni. Val Vârtej: 1. Zamfirescu – 2. Şt. Alexandriu, 3. Angelescu – 4. Marian, 5. Biloi, 6. B. Zamfirescu – 7. Grecu, 8. Brătianu, 9. R. Hillard, 10. I. Hillard, 11. Rădulescu. Arbitru: Alfons Vogel. Stadion: Romcomit.

17.05.1925 Juventus – Tricolorul 3-2 (2-0) Au marcat: B. Rollea, Török (2) / Ch. Kohler, Ionescu. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Sile Georgescu, 3. Schaller – 4. Ion Motoroi, 5. Ferrero, 6. Grigore Grigoriu – 7. Sergiu Petrovici, 8. Stefano Pizzigonni, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Tricolorul: 1. Constantinescu – 2. C. Deleanu, 3. Pipirigeanu – 4. N. Rusen, 5. Fizzotti, 6. Tr. Paraschivescu – 7. Nica, 8. C. Iliescu, 9. Ch. Kohler, 10. Ionescu-Oajă, 11. Cristea. Arbitru: Alfons Vogel. Stadion: Romcomit.

24.05.1925 CAB – Juventus 0-3 (0-1) Au marcat: B. Rollea, Török, I. Motoroi. CAB: 1. Tranistra – 2. Ştefănescu II, 3. Ştefănescu I – 4. Christodulo, 5. Gologan, 6. Giullianelli – 7. Nicolau, 8. Călăraşu, 9. Al. (Ţane) Săvulescu, 10. Nicolau, 11. Navara. Juventus: 1. Octav Stoian – 2. Schaller, 3. Loe – 4. Grigore Grigoriu, 5. Ion Motoroi, 6. Nicolae Ţicu – 7. Sergiu Petrovici, 8. Stefano Pizzigoni, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Arbitru: Achile Georgescu. Stadion: CAB.

28.05.1925 Juventus – Tricolorul 2-4 (0-1) Au marcat: Török (2) / Fianu, Ch. Kohler (pen.), Davidescu, T. Iliescu. Juventus: 1. Octav Stoian – 2. Sile Georgescu, 3. Schaller – 4. Loe, 5. Ion Motoroi, 6. Grigore Grigoriu – 7. Aurel Schei, 8. Török, 9. Bebe Rollea, 10. Vincenzo Migotti, 11. Sergiu Petrovici. Tricolorul: 1. Niculescu – 2. C. Deleanu, 3. Pipirigeanu – 4. Ionescu, 5. Ch. Kohler, 6. N. Rusen – 7. Şt. Fianu, 8. C. Iliescu, 9. Davidescu, 10. Ionescu-Oajă, 11. Şt. Cârjan. Arbitru: Theodor Davila. Stadion: Romcomit.

31.05.1925 Sportul Studenţesc – Juventus 0-2 (0-2) A marcat: Török (2). Sportul Studenţesc: 1. Antonescu – 2. Demiruli, 3. Atanasiu – 4. Mehedinţi, 5. Bârsan, 6. Frunzete – 7. Nanu, 8. P. Vasile, 9. Căpăţână, 10. Şerbănescu, 11. Rogalski. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Loe, 3. Nicolae Ţicu – 4. Grigore Grigoriu, 5. Ferrero, 6. Ion Motoroi – 7. Sergiu Petrovici, 8. Iacob Lucas, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Arbitru: Achile Georgescu. Stadion: CAB.

* Meciul a fost întrerupt de către arbitru, deoarece mai mulţi jucători ai Sportului Studenţesc au părăsit terenul de joc fără încuviinţarea acestuia, în repriza a II-a. În şedinţa sa din data de 3 iunie 1925, subcomisia de fotbal a dat meci câştigat Sportului Studenţesc deoarece, în partida din 29 martie, Juventusul a folosit jucătorii Schaller, Ferrero şi Török, care în toamnă au jucat pentru gruparea Romcomit şi nu aveau perfectate transferurile la data respectivă.

07.06.1925 Prahova – Juventus – forfait Juventus Stadion: Municipal – Ploieşti.

08.06.1925 Colţea – Juventus 1-0 (0-0) A marcat: R. Niculescu. Colţea: 1. P. Stroescu (I) – 2. Secăreanu, 3. G. Stroescu (II) – 4. Antofiloiu, 5. G. Rădulescu, 6. Tanoviceanu II – 7. M. Rădulescu, 8. Motoaşcă, 9. R. Ivaşcu, 10. R. Niculescu, 11. Butu. Juventus: 1. Căpşuneanu – 2. Loe, 3. Nicolae Ţicu – 4. Ion Motoroi, 5. Ferrero, 6. Grigore Grigoriu – 7. Sergiu Petrovici, 8. Iacob Lucas, 9. Bebe Rollea, 10. Török, 11. Aurel Schei. Arbitru: Mitty Niculescu. Stadion: Romcomit.

LOTUL ECHIPEI JUVENTUS ÎN EDIŢIA 1924-25: Adabija (1, 1, 0), Victor Block (2, 2, 0), Căpşuneanu (7, 3, 4), Ferrero (5, 1, 4), Friedlaender (1, 1, 0), Sile Georgescu (5, 4, 1), Grigore Grigoriu (9, 4, 5), Loe (5, 1, 4), Iacob Lucas (5, 3, 2), Vincenzo Migotti (1, 1, 0), Ion Motoroi (9, 4, 5), Sergiu Petrovici (8, 4, 4), Stefano Pizzigoni (3, 0, 3), Bebe Rollea (9, 4, 5), Schaller (8, 5, 3), Aurel Schei (10, 5, 5), Stavăr (1, 1, 0), Octav Stoian (3, 2, 1), Tofoleto (1, 1, 0), Török (10, 5, 5), Nicolae Ţicu (6, 2, 4), Constantin Dumitru Veţianu (1, 1, 0). ANTRENOR: Ion Motoroi. PREŞEDINTE: Ettore Brunelli. VICEPREŞEDINTE: Sergiu Petrovici.

În paranteză, în dreptul fiecărui component al echipei sunt trecute, în ordine: numărul total de meciuri oficiale disputate în anul competiţional 1924/25, numărul jocurilor din tur şi, respectiv, din retur.

GOLGETERII ECHIPEI JUVENTUS ÎN EDIŢIA 1924/25:

11 GOLURI:  Török

6 GOLURI:  Bebe Rollea

2 GOLURI:  Ferrero

1 GOL:    Ion Motoroi, Schaller

AUTOGOL: Antofiloiu (Colţea)

TOTAL JOCURI ÎN EDIŢIA 1924/25:

(10) Aurel Schei, Török

 (9) Grigore Grigoriu, Ion Motoroi, Bebe Rollea

 (8) Sergiu Petrovici, Schaller

 (7) Căpşuneanu

 (6) Nicolae Ţicu

 (5) Ferrero, Sile Georgescu, Loe, Iacob Lucas

 (3) Stefano Pizzigoni, Octav Stoian

 (2) Victor Block

 (1) Adabija, Friedlaender, Vincenzo Migotti, Stavăr, Tofoleto, Constantin Dumitru Veţianu

Aceasă poveste, pe lângă multe altele, face parte şi din cartea Petrolul Ploiesti, Istorie si Traditie – Volumul I Inceputurile. Ea este prima etapa dintr-un proiect strucuturat pe cinci volume a statiscianului si in acelasi timp petrolistului Razvan V. Fratila. Nascut in 1924, Juventus Bucuresti avea sa fie primul nume al echipei noastre, mutate ulterior la Ploiesti. O carte ce nu ar trebui sa lipsească din biblioteca niciunui petrolist. Cei care doriti sa achizitionati aceasta carte, puteti sa o faceti prin e-mail la ploiestipatrianoastra@yahoo.com sau pe pagina de facebook a comunitatii petroliste Ploiestiul Patria Noastra, facebook.com/PloiestiulPatriaNoastra pretul unui volum fiind de 65 de ron.

Notă: fotografiile din cuprinsul textului au caracter exclusiv pentru acest site şi nu pot fi folosite fără acordul autorului cărţii.