Ploieștiul Patria Noastră

EDIŢIA 1946/1947

LA 17 MINUTE DE LOCUL DOI

Înfiinţarea, la 15 septembrie 1944, a Organizaţiei Sportului Popular (OSP) avea să fie similară cu începutul sfârşitului pentru sportul profesionist, formă de organizare sub care funcţionau mai toate cluburile din România acelor vremuri. În mai puţin de un an şi jumătate, la data de 10 martie 1946, nou-înfiinţata organizaţie, controlată de Partidul Comunist, reuşeşte să scoată în afara legii şi să desfiinţeze vechea Uniune a Federaţiilor Sportive din România (UFSR). Acest din urmă for a fost desfiinţat deoarece era perceput ca fiind o organizaţie burgheză. După mai bine de trei ani, la 2 august 1949, OSP-ul avea să fie transformat în Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport (CCFS), copiind modelul sovietic. Noul organism avea să devină Comitetul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS). Tot în anul 1946, mai era luată şi decizia de sistare a transferurilor, care, practic, înmormânta fotbalul profesionist din ţara noastră. În asemenea condiţii, la fel ca majoritatea cluburilor, şi Juventus rezista tot mai greu.

După încheierea ediţiei de campionat 1945/46, Federaţia Română de Fotbal Asociaţie purtase consultări cu echipele de pe întreg teritoriul României privind alcătuirea diviziei A şi data reluării campionatelor. În urma discuţiilor se convenise pentru reluarea activităţii în formă organizată începând din vara anului 1947. Dar, cum e la noi, una s-a discutat, alta s-a întâmplat, situaţia schimbându-se după cum bătea vântul. Cum a dat primăvara anului 1946, se anunţase că Divizia Naţională A va fi structurată pe două serii a câte 12 echipe fiecare, Bucureştiului fiindu-i rezervate patru locuri. Nu după multă vreme, la 20 mai, în urma unei şedinţe ad-hoc, Comisia Campionatului Naţional a hotărât ca Divizia Naţională A să înceapă în anul 1947, într-o formulă care să cuprindă 12 competitoare: două din Capitală şi câte o echipă din Timişoara, Arad, Valea Jiului, Oradea şi Cluj. Celelalte cinci echipe care urmau să completeze seria aveau să fie stabilite în urma unui campionat de calificare, ce trebuia să înceapă în toamna anului 1946. Concomitent cu Divizia A lua fiinţă şi Divizia B, alcătuită pe două serii de câte 12 echipe. Erau impuse şi unele condiţii obligatorii. Astfel, pentru admiterea în primul eşalon divizionar, competitoarele trebuiau să aibă: angajament cu un antrenor retribuit, propriul sediu, un comitet de conducere şi un anumit număr de membri cotizanţi, o echipă de juniori. Şi terenul de joc trebuia să îndeplinească anumite condiţii: să fie gazonat, împrejmuit cu gard de sârmă, culoar de trecere pentru echipe şi arbitri, cabine amenajate şi duşuri, precum şi tribune amenajate.

În cadrul şedinţei ţinută vineri, 7 iunie 1946, Biroul Federal şi Comisia Campionatului Naţional luau hotărârea ca Divizia Naţională A să cuprindă o serie de 14 echipe, alcătuită astfel: patru grupări din Bucureşti şi câte una din Timişoara, Arad, Oradea, Cluj, Petroşani şi Reşiţa. Pentru completarea celorlalte patru locuri urmau să se organizeze campionate de calificare cu participarea centrelor apropiate între ele ca distanţă, centre care urmau să fie desemnate ulterior. La jocurile de calificare urmau să ia parte cele 54 de campioane locale, împărţite pe serii geografice. Grupările care deveneau campioane regionale în urma jocurilor de calificare erau admise în Divizia A. Restul echipelor participante urmau să formeze cele două serii ale viitoarei Divizii B. Retrogradarea din Divizia A în B avea să se facă fără baraj. Ultimele patru prim-divizionare retrogradau, câte două în fiecare serie de B, iar locul acestora urma să fie luat de primele două clasate în fiecare din cele două serii de B. Despre şedinţa Biroului Federal şi a CCN, ziarul „Gazeta Sporturilor” a publicat sub titlul „Biroul federal a hotărât: Divizia Naţională A va cuprinde 14 echipe” un articol chiar pe prima pagină:

„Competiţia va începe în 1947. – În toamnă va fi programată proba de calificare. Divizia Naţională B se va desfăşura în două serii a câte 12 echipe.

Divizia Naţională B capătă un început de clarificare.

Discuţiunile oficiale, făcute în ultimile zile, au stabilit viitorul climat al acestei competiţiuni, programată pentru anul 1947–48.

Campionatul naţional pe ţară va cuprinde o serie de 14 echipe, reprezentând 11 oraşe ale ţării.

În această alcătuire, Capitala va avea patru reprezentanţi, în timp ce Timişoara, Arad, Cluj, Oradea, Reşiţa şi Petroşani vor beneficia de câte un loc.

CEILALŢI PATRU PARTAŢI VOR FI DESEMNAŢI PRINTR’O COMPETIŢIE ÎN PATRU GRUPE ÎN CARE VOR JUCA CAMPIONII UNOR CENTRE CARE REVENDICĂ DEASEMENEA LOCURI ÎN ACEASTĂ COMPETIŢIE.

Ca să se ajungă la desemnarea tuturor partanţilor se va apela, din toamnă la competiţiuni locale cu caracter de selecţie, la care vor fi admise să joace numai echipele desemnate de federaţie ca întrunind condiţiunile maxime de seriozitate: teren, antrenori, juniori, etc.

Din acest lot se vor califica partanţii diviziei naţionale A – în număr de 14 – şi cei ai diviziei B, care se va disputa pe două serii a 12 echipe.

În ceeace priveşte avansarea şi retrogradarea s’a statuat ca din divizia A să cadă ultimile patru clasate, promovarea fiind admisă primelor două din fiecare serie a diviziei secundă.”

(ziarul „Gazeta Sporturilor”, Anul XXVI, Nr. 128, Sâmbătă, 8 Iunie 1946)

În diverse publicaţii ale vremii apăreau tot felul de variante legate de reînfiinţarea Diviziei A. Pentru lămurirea situaţiei, inginerul Virgil Economu, preşedintele FRFA, în deplină cunoştinţă de cauză, furniza o serie de amănunte în legatură cu criteriile de participare la viitoarea Divizie A într-un articol publicat în ziarul „Sportul popular” sub titlul „Criteriu de participare în viitoarea Divizie Naţională A”:

„Se va organiza un campionat predivizionar

Printre problemele ce se pun momental în footballul românesc un capitol important îl formează amânarea diviziei naţionale pentru toamna anului 1947 şi cauzele care au determinat această amânare

După cum se ştie divizia naţională A a dat singura competiţie care a stârnit interesul tuturor sportivilor prin regularitatea cu care se desfăşura.

Ultimul campion naţional recunoscut a fost Unirea Tricolor în anul 1941.

După acest an, declarându-se războiul, s’au programat diferite competiţii ad-hoc pentruca activitatea fotbalistică să nu stagneze.

Dintre echipele care au participat în ultimul an divizionar marea majoritate nu-şi mai justifică actualmente cu nimic locul pe care l-au ocupat în acea probă, iar cupa Victoria a scos în evidenţă o serie de grupări care prin valoarea lor, emit justificate pretenţii de a figura în viitoarea divizie naţională A, formată din 14 echipe.

*

Neavându-se o posibilitate justă de apreciere după competiţiile disputate până’n prezent, F.R.F.A. a luat hotărîrea ca iniţial locurile să fie repartizate pe oraşe iar pentru desemnarea reprezentantului, să se desfăşoare un campionat local între echipele fruntaşe, primei clasate revenindu-i cinstea de a concura în divizia A, iar secundei în divizia B. Aceasta ar fi situaţia oraşelor Arad, Timişoara, Oradea, Cluj, Reşiţa şi Petroşani. Primele patru oraşe s’au impus printr’o demnă activitate, iar ultimele două printr’un sport muncitoresc de certă calitate.

Discuţii multiple s’au dus relativ la numărul echipelor participante din Bucureşti. La început se stabilise, într’o consfătuire a conducătorilor de cluburi, numai doi reprezentanţi ai Capitalei la un număr de 12 echipe.

Apoi cluburile au cerut, în special cele din provincie, mărirea numărului echipelor la 14, bucureştenilor rezervându-le patru locuri, dat fiind interesul pe care-l suscită prezenţa acestora pe arenele provinciale.

Deocamdată nu s’a fixat echipele din capitală din care urmează a se face alegerea celor „4”, însă după toate probabilităţile vor lua parte primii şase clasaţi în actuala cupă Victoria adică inclusiv Venus.

*

Observăm din cele enunţate mai sus că mai rămân patru locuri cari vor fi complectate în urma competiţiilor regionale ce se vor organiza, din care vor rezulta patru campioni regionali ocupanţi ai locurilor divizionare vacante.

Regionalele în principiu au fost astfel schiţate: Craiova, Turnu Severin, Lugoj; secunda este formată din oraşele: Târgu Mureş, Turda, Satu Mare, Baia Mare; a treia din: Sibiu, Braşov, Mediaş, Sf. Gheorghe, iar ultima regională cuprinde oraşele: Ploeşti, Brăila, Galaţi, Buhuşi, Constanţa.

Pentru a da posibilitatea de afirmare tuturor cluburilor, F.R.F.A. nu a fixat un număr limitat de participanţi, ci a hotărât că se poate înscrie în competiţiile locale şi regionale orice echipă care îndeplineşte condiţiile publicate de federaţie şi pe care le amintim:

a) să aibă antrenor cu un salariu de cel puţin 500.000 lei, iar câştigul să fie cât al unui jucător.

b) cluburile să posede echipe de pitici şi juniori bine echipate şi care-şi dovedesc activitatea prin jocurile susţinute.

c) se cere o organizaţie de club cu membrii cotizanţi, comitet de conducere şi administraţie cu sediu şi funcţionari plătiţi.

d) să aibă la dispoziţie pentru jocuri, teren gazonat încadrat în prescripţiunile regulamentare;

Jocurile pentru desemnarea campionului local şi regional vor începe după 10 septembrie.

(…)

DODO BERECHET”

(ziarul „Sportul popular”, Anul II, Nr. 372, Vineri, 14 Iunie 1946)

Vineri, 2 august 1946, la orele 10, inginerul Virgil Economu, preşedintele FRFA, şi I. Şiclovan, secretar general al FRFA, au fost convocaţi la sediul Comitetului Executiv al OSP. Membrii acestui for, recent întorşi de la Moscova, unde participaseră la Parada Sportului, au cerut în mod ferm capilor federaţiei reluarea imediată a Diviziei Naţionale. Astfel, în şedinţa de vineri seara a Biroului Federal au şi fost alcătuite cele trei serii ale diviziei B (una cu 15 şi două a câte 14 echipe) şi 12 serii ale diviziei C, de câte 10 grupări fiecare. Seria Diviziei A cuprindea 14 echipe. Acestea erau: primele patru clasate în categoria „Onoare” a campionatului Capitalei, campioana districtului Arad (IT Arad era câştigătoare detaşată) şi două reprezentante ale unor centre muncitoreşti (Jiul Petroşani şi UDR Reşiţa). Celelalte şapte locuri aveau să fie ocupate de învingătoarele unor meciuri de baraj. Învingătoarele partidelor de calificare, disputate la 11 şi 18 august, au fost: Ferar şi Universitatea, amble din Cluj, CFR Timişoara, Libertatea Oradea, Dermagant Târgu Mureş, Prahova Ploieşti şi FC Craiova.

Despre hotărârile luate în regim de urgenţăla început de august, ziarul „Gazeta Sporturilor” a consemnat într-un articol publicat pe prima pagină şi apărut sub titlul „Biroul F.R.F.A. a decis Divizia Naţională A începe peste trei săptămâni iar Divizia B probabil la începutul lui Septembrie”:

„Prima ligă cuprinde 14 echipe, secunda trei serii a 10 echipe. Şase jocuri de baraj la 11 şi 18 August

În sfârşit, problema Diviziei Naţionale a fost rezolvată. Aseară, Biroul Federal FRFA – în urma avizului Comitetului Executiv O.S.P. – a luat hotărârea aşteptată cu nerăbdare de opinia publică.

De fapt, formula hotărâtă este cunoscută: am anunţat-o încă de acum 2-3 săptămâni. Astfel că nu constitue o surpriză.

Dar, să arătăm care este hotărârea federaţiei noastre.

DATA ÎNCEPERII

În primul rând, forul de specialitate a găsit că intermediata reluare a campionatului divizionar este absolut necesară pentru redresarea technică a footballului, pentru organizarea cluburilor etc. Într-un cuvânt pentru progresul acestui sport.

Şi, în consecinţă, A DECIS ASEARĂ CA DIVIZIA NAŢIONALĂ A ŞI B SĂ ÎNCEAPĂ CHIAR ANUL ACESTA mai precis în luna August.

Pentru Divizia Naţională A se poate spune şi data: 25 August, la 11 şi 18 urmând să se dispute jocurile de baraj. În schimb, Divizia Naţională B s’ar putea – date fiind dificultăţile mai numeroase la organizarea ei – să înceapă mai târziu, la începutul lui Septembrie.

PARTICIPANŢII SIGURI

Formula este cunoscută: 14 echipe, reprezentând următoarele centre: BUCUREŞTI, ARAD, CLUJ, TIMIŞOARA, CRAIOVA, PLOEŞTI sau GALAŢI, REŞIŢA, PETROŞANI, ORADEA şi TG. MUREŞ sau MEDIAŞ.

Echipele participante în mod sigur: Carmen, Ciocanul, CFR, Juventus (Bucureşti), I.T.A. (Arad), F.C. Craiova, UDR (Reşiţa) şi Jiul (Petroşani).

JOCURILE DUBLE DE BARAJ

Pentru desemnarea reprezentanţilor celorlalte centre se vor disputa la 11 şi 18 August jocuri duble (tur – retur) de baraj după cum urmează:

Universitatea (Cluj) – Victoria (Cluj)

Ferar (Cluj) – Dermata (Cluj)

CFR (Timişoara) – Politechnica (Timişoara)

Prahova (Ploeşti) – Gloria CFR (Galaţi)

Libertatea (Oradea) – CFR (Oradea)

Dermagant (Tg. Mureş) – Karres (Mediaş).

În caz de egalitate, se va disputa – pe teren neutru – un al treilea joc, care va putea fi prelungit regulamentar dacă va fi cazul.

La aceste jocuri de baraj vor avea drept de joc toţi jucătorii legitimaţi până la data de 2 August 1946.

(…)”

(ziarul „Gazeta Sporturilor”, Anul XXVI, Nr. 175, Duminică, 4 August 1946)

Dorind o participare cu rezultate cât mai bune în cea dintâi ediţie postbelică a diviziei A, pentru Juventus era musai să îşi consolideze lotul de jucători. În acest scop a transferat o serie de fotbalişti noi cum ar fi: Dan Gavrilescu (de la Rapid Bucureşti), Virgil Grigore, Gheorghe Petrescu (de la Unirea Tricolor Bucureşti) şi Nicolae Topşa (de la Viforul Dacia Bucureşti). De la petrolişti plecaseră în vară: Constantin Barbaiani, Dasicomis, portarul Gheorghiade şi Stoian.

Duminică, 25 august, s-a dat startul celui dintâi campionat divizionar A de după război. Juventus a debutat acasă într-un joc împotriva CFR-ului de pe Bega. Avea să o facă, din păcate, cu stângul. Un halucinant 3-4 (2-2). După ce oaspeţii au avut un avantaj de două goluri după nici 30 de minute, amfitrionii au egalat prin golurile înscrise în chiar ultimele două minute ale reprizei. La reluare, după un sfert de oră, timişorenii au punctat pentru un nou avantaj. Juventus a egalat din nou, dar Reuter nu s-a lăsat. A realiza „tripla” şi timişorenii au plecat cu toate punctele puse în joc.

Peste o săptămână, deplasarea de la Craiova avea să fie una cu folos. Erau recuperate punctele pierdute acasă. Primul act al partidei a fost echilibrat şi spectaculos din punct de vedere tehnic. În al doilea mitan, petroliştii şi-au masat adversarii în careu, iar reuşita lui Florică Fătu a venit ca o consecinţă firească a dominării totale. Spre final, partida a degenerat, fiind chiar întreruptă în minutul 80 din cauza spectatorilor locali, care, sub pretextul neacordării unui penalty pentru echipa gazdă, au năvălit pe terenul de joc, provocând incidente regretabile. Şi atunci, ca şi acum, regulamentul era… orientativ. Deşi una din condiţiile pentru participare în Divizia Naţională A era ca terenul să fie împrejmuit cu gard de sârmă, la Craiova nu exista aşa ceva. Doar intervenţia poliţiei, care i-a evacuat pe „invadatori”, a făcut posibilă continuarea partidei.

Conform programului, urma meciul din Capitală cu liderul Prahova. Ploieştenii erau singurii fără gol primit după două etape. Elevii tandemului Emerich Vogl – Nicolae Petrescu, aşa cum se spune în asemenea cazuri în lumea fotbalului, le-a scos oaspeţilor fotbalul din cap. A fost un halucinant 11-0 (5-0), cu care Juventus îi desfăta pe cei aproape 6.000 de spectatori. Rezultatul cu care desfiinţau, practic, gruparea din urbea „celei dintâi republici”, avea să fie şi scorul turului. Nu însă şi al ediţiei, pentru că în runda a XVII-a, la 30 martie 1947, Carmen zdobea aceeaşi grupare cu un neverosimil 13-0!! Revenind la meciul dintre Juventus şi Prahova, trebuie menţionat că pot fi invocate două motive pentru umilinţa îndurată de prahoveni. Mai întâi, a fost accidentarea involuntară a fundaşului Comănescu II de către al său coechipier Catană, în urma căreia vizitatorii au jucat în inferioritate numerică mai bine de 70 de minute. Şi nu-i puţin lucru! Apoi, mai poate fi vorba şi de acel penalty executat de Beraru şi parat de Negru, la 4-0. Astfel, „roş-albaştrii”, mai nou „galbenii”, săltau în clasament de pe locul al VII-lea pe al III-lea. Erau, acum, în urma arădenilor şi timişorenilor, singurele grupări care aveau punctaj maxim.

Euforia juventiştilor nu a durat mult. A fost estompată repede în urma eşecului de acasă în faţa „şepcilor roşii”. După o primă repriză terminată în avantaj pe tabelă, a urmat o a doua în care gafele lui Ioan Tănăsescu şi Nicolae Topşa au facilitat succesul clujenilor. Un nou pas strâmb, făcut, de astă dată, în Ţara Crişurilor, unde au pierdut cu 1-0 pentru că şutul de gol al lui Eugen Iordache a lovit bara, i-a coborât pe fotbaliştii petrolişti pe poziţia a VIII-a, la cinci lungimi de tandemul fruntaş, rămas încă neînvins. În subsolul ierarhiei erau FC Craiova şi Jiul Petroşani, ambele cu contul punctelor gol-goluţ. Runda a VI-a programa a doua partidă interbucureşteană a toamnei. După jocul Ciocanul – CFR (2-0), din etapa a II-a, urma meciul Juventusului, din propriul fief, cu Ciocanul, clasat pe locul al IV-lea. În minutul 30, oamenii preşedintelui Cezar Popescu aveau avantaj pe tabela de scor. Vârful Titi Popescu marcase primul gol al unei „triple” care aducea petroliştilor toate punctele, la finalul unui joc confuz, în care au abundat greşelile de o parte şi de alta. Această victorie tonică îi situa pe discipolii lui Emerich Vogl pe poziţia a VII-a, cu 6 puncte (golaveraj 20:10) şi ecartul care îi separa de invincibilul tandem fruntaş rămânea neschimbat faţă de runda anterioară. Avea să urmeze o serie neîntreruptă de alte patru izbânzi: două „afară”, cu scor identic (1-0 la Petroşani şi Reşiţa), care au alternat cu două acasă (3-0, cu Dermagant Târgu Mureş, şi 5-2, cu Carmen). În partida cu târg-mureşenii, deşi au învins la scor de forfait, prin prestaţia lor, petroliştii au protejat poarta mureşeanului Drăghicescu mai bine decât acesta însuşi. După zece runde, juventiştii ocupau locul al III-lea, cu 14 puncte (golaveraj 30:12), la fel ca şi Universitatea Cluj (27:12). Oamenii preşedintelui Cezar Popescu erau la patru lungimi în urma invincibilului lider din Arad (37:14), iar între cele două se afla CFR Bucureşti, cu 15 puncte (24:9).

În runda a XI-a, meciul de la Cluj, cu Ferar, avea să pună punct şirului victorios al „găzarilor”. Înfrângerea de sub Feleac, cauzată de golul primit în penultimul minut, nu avea cum să rămână fără urmări în clasament. Petroliştii coborau pe treapta a V-a, fiind depăşiţi de studenţii clujeni (1-0 cu Carmen, în Capitală), şi de Ciocanul (3-0, la Târgu Mureş). Mai erau două etape din sezonul de toamnă, care însemnau tot atâtea derbyuri, Juventus întâlnind primele două clasate. Mai întâi, la 1 decembrie, era jocul de acasă cu neînvinsa IT Arad, deja campioană a toamnei. La începutul lui 1946, arădenii cheltuiseră bani grei pentru a cumpăra jucători valoroşi din întreaga ţară, alcătuindu-şi o formaţie redutabilă, după modelul Ripensiei din urmă cu două decenii. Era o confruntare între doi lideri: al clasamentului general şi al celui bucureştean. Meciul a stârnit un interes enorm. Cam 25.000 de spectatori au populat tribunele arenei ANEF. După o primă repriză albă, extrem de echilibrată şi spectaculoasă, gazdele au înscris de două ori în decurs de numai cinci minute, stabilind destinaţia punctelor. Autorul moral al victoriei a fost căpitanul echipei, internaţionalul Ilie Oană, cu un gol marcat şi o pasă decisivă. Juventus îi provoca liderului prima înfrângere, realizând o mare surpriză. Era prima partidă în care ITA, gruparea cea mai productivă a campionatului (cu o medie de 3,75 goluri de meci), nu reuşea să înscrie.

În ultima etapă a turului, Juventus a dat piept cu CFR-ul aflat pe treapta a II-a a ierarhiei, la numai un singur punct de lider. În cartea sa „Glasul roţilor de tren”, inegalabilul Ioan Chirilă spicuieşte din amintirile unui fost ceferist:

„…Scadenţa a venit foarte repede. În ultima etapă a turului aveam jocul cu Juventusul. Eu începusem să cred, de la Carmen încoace, că putem merge la titlu.

A venit şi ziua meciului. Îmi aduc aminte de parcă a fost ieri. Am jucat pe Venus. I-am alergat de i-am înnebunit. Cred că dacă n-ar fi fost tribunele, toţi juventiştii şi-ar fi luat lumea în cap şi ar fi apucat-o care încotro. Şi totuşi. Mişu Flamaropol a deschis scorul pentru Juventus. Noi am continuat să atacăm. Era o zi ploioasă. Şi iată-l pe Radu Florian scăpat spre poarta „găzarilor”. Aleargă… Aleargă… Aleargă… Şut! Şi mingea izbeşte bara, la încheieturi, lăsând o pată imensă pe canalul păianjenului.

Şi pata aceea imensă de pe poarta dinspre Casa studenţilor a rămas aşa până în primăvară, când Cibi Braun, văzând-o din nou, l-a rugat pe Radu Florian să se aşeze „capră”, s-a urcat pe spatele lui şi a şters, cu o cârpă udă, bara blestemată.”

Cu această nouă izbândă, datorată în special lui Mihai Flamaropol, nu numai pentru golul victorios, ci şi pentru prestaţia sa pe toată durata meciului, sărbătorile de iarnă îi găseau pe discipolii lui Emerich Vogl pe ultima treaptă a podiumului. Echipierii grupării ce îi reprezenta pe sindicaliştii lucrătorilor din industria de petrol şi gaz metan erau fericiţi şi optimişti. Acumulaseră 18 puncte (golaveraj 34:14) şi erau despărţiţi de doar patru puncte de liderul din Arad (49:16) şi la numai un punct în urma ceferiştilor Giuleştiului (33:11). Se întrezărea chiar perspectiva titlului de campioni ai ţării. Care nu părea, totuşi, o himeră. În acest sens, lotul de jucători era completat cu portarul Traian Ionescu (de la Sporting Piteşti) şi Alexandru Pricop (de la Universitatea Bucureşti), aduşi înaintea începerii sezonului de primăvară.

Returul a început în a noua zi a lui mărţişor. Programul derulării etapelor păstra aceeaşi ordine a celor din toamnă. A doua parte a campionatului debuta, aşadar, cu o deplasare în Banat. Feroviarii timişoreni care terminaseră turul pe locul al V-lea, aveau să îi umilescă pe oamenii preşedintelui Cezar Popescu. Un set de tenis luat la zero, pentru care Reuter a repetat „tripla” din tur. Ilie Oană a ratat şansa golulului de onoare în minutul 83, irosind un penalty. În urma acestui rezultat, bănăţenii urcau două locuri, luând locul petroliştilor care coborau unul. După ruşinea îndurată, oamenii preşedintelui Cezar Popescu au luat toate punctele în următoarele două runde. Mai întâi, au trecut destul de lejer de olteni, cu 4-1, deşi înscriau de… cinci ori, socotind şi autogolul lui Ioan Tănăsescu. Apoi, s-au impus şi în urbea „aurului negru”, după un joc plin de durităţi ale gazdelor încurajate de publicul pătimaş. Cele două succese, coroborate cu înfrângerea neaşteptată, de acasă, a ceferiştilor timişoreni, îi urcau pe juventişti pe poziţia a II-a. Cu 22 de puncte (golaveraj 41:22), erau la şase lungimi în urma liderului (62:19). Erau urmaţi de ambele grupări feroviare, cu câte 21 de puncte fiecare, de Universitatea Cluj, cu 20 (37:23), şi de Carmen (43:29), Ciocanul (38:25) şi Ferar Cluj (29:17), cu câte 18 puncte fiecare. Lupta pentru poziţia secundă era una extrem de echilibrată. În următoarea întâlnire, susţinută tot în deplasare, sub Dealul Feleacului, „şepcile roşii” îi învingeau pe coechipierii internaţionalului Ilie Oană, pe care îi egalau la puncte, şi îi coborau un loc, fiindcă giuleştenii zdrobeau Jiul, în deplasare, cu 8-1 (6-1). Timp de trei etape Juventus nu a mai cunoscut înfrângerea. Două succese acasă şi remiza de pe terenul celor de la Ciocanul aveau să urce gruparea petrolistă din nou pe treapta a II-a a podiumului, la jumătatea returului. Cea dintâi a fost victoria clară în dauna orădenilor. Un 4-1 final, după 3-0 în primul sfert de oră şi 4-0 la pauză. A fost şi jocul câştigat la scor de neprezentare în faţa ortacilor din Valea Jiului. Între ele, o remiză albă, de mare luptă şi uzură, cu Ciocanul. Cele 27 de puncte (golaveraj 49:26) erau cu şapte mai puţine decât agoniseala liderului (78:29), dar erau cu unul mai mult decât ale CFR-ului de Capitală (46:17) şi cu două mai mult decât adunaseră Universitatea Cluj (47:29) şi CFR-ul de Timişoara (44:40), care urmau, în ordine, în clasament. Pentru că nu s-a mai întâmplat nimic spectaculos între timp, pe acelaşi loc avea s-o găsească şi ultima etapă. Între timp, erau pierdute consecutiv jocurile de acasă cu Oţelul UDR (1-2) şi cel de la Târgu Mureş (0-2), între care ar fi trebuit să se desfăşoare meciul cu Carmen, joc ce a fost amânat. După cele două eşecuri, a fost câştigată confruntarea de acasă cu Ferarul (2-1), în care clujenii au condus la pauză. Cu două runde înaintea finalului ediţiei 1946/47, elevii lui Emerich Vogl aveau 29 de puncte (golaveraj 52:31). Se aflau la o distanţă de nouă puncte de liderul ITA Arad (84:31), la egalitate de puncte cu Carmen (78:38), Ciocanul (61:31), CFR Bucureşti (53:23) şi CFR Timişoara (49:49). La acel moment, clasamentul nu era „uniform”, deoarece mai erau şi unele partide amânate.

La 8 iunie, juventiştii s-au deplasat la Arad pentru derbyul primelor clasate. Nu se mai punea defel problema campioanei ţării. Diferenţa de puncte din clasament era irecuperabilă, iar liderul ITA, ca şi Juventus, avea un meci mai puţin. Rămăsese numai o dispută a orgoliilor şi miza locului secund pentru Juventus, care avea şansa de a deveni vicecampioană a ţării pentru a doua oară, după realizarea din 1926. La capătul unei partide înverşunate, care a generat un spectacol fotbalistic reuşit, liderul s-a impus cu 2-0. Exact scorul din tur. Golurile au fost marcate la început şi la final de meci. Victoriile nete ale ambelor grupări „ceferiste” (CFR Bucureşti, 10-1 cu FC Craiova, şi CFR Timişoara, 7-3 cu Prahova) îi cobora pe „galbeni” pe poziţia a IV-a. Juventus mai avea de susţinut două partide interbucureştene, ambele considerate derbyuri, ambele în deplasare, cu giuleştenii şi cu Carmen, cu cu cei din urmă într-un meci restant. În confruntarea cu feroviarii, atacul juventist a fost de-a dreptul devastator. După primele 30 de minute, petroliştii conduceau deja cu 4-0. Finalmente, s-au impus cu 5-1 şi ocupau ultima treaptă a podiumului, aflându-se la egalitate de puncte (31) cu Carmen (6-0 cu Ciocanul) şi la două în urma timişorenilor (7-5 cu FC Craiova), care-şi terminaseră meciurile. Carmen, la rându-i, mai avea un meci restant de jucat, cu giuleştenii. Cum cele două au terminat la egalitate (1-1), rezultatul o cobora pe Juventus pe locul al IV-lea. În partida directă dintre Carmen (32 de puncte) şi Juventus (un punct mai puţin), petroliştii vizau succesul, care i-ar fi urcat pe treapta a II-a. Fireşte că le surâdea gândul.

Vicecampioni ai ţării pentru a doua oară! Era tentant! Suna frumos şi nu era de puţin lucru. Oamenii preşedintelui Cezar Popescu aveau ascendentul moral al acelui 5-2 din tur. Se repeta, parcă obsesiv, istoria din anul precedent. Ultima etapă, meci decisiv, tot cu Carmen, tot în deplasare. Numai că acum gazdele erau implicate în mod direct. Un egal anul trecut a fost echivalent cu promovarea Juventusului. Acum nu însemna nimic pentru „galbeni”, fiindcă adversarii direcţi care ţinteau şi ei poziţia secundă, erau avantajaţi de punctul în plus. Pentru petrolişti era un simplu punct şi atât, conta numai pentru statistică. Ca şi în urmă cu un an, la capătul unui meci foarte disputat, a fost consemnată remiza. După aspectul general al jocului, discipolii lui Emerich Vogl ar fi meritat victoria. Au dominat mai mult, mai ales în actul secund, şi au fost mai periculoşi în faţa porţii. Conduşi cu 1-0 şi 2-1, au izbutit să întoarcă scorul prin Florică Fătu şi Ilie Oană. Era jumătatea reprizei a doua, aveau 3-2 şi erau vicecampioni. O bâlbâială a defensivei i-a facilitat lui Torjoc egalarea. Era minutul 73 şi poziţia secundă în ierhia finală devenea o „fata morgana” pentru juventişti. Locul secund era, acum, în braţele elevilor lui Petre Steinbach. În minutul 85, micuţul Ilie Oană a încercat să smulgă victoria. Zadarnic, însă, Valentin Stănescu avea să se opună. Rezultatul final era injust pentru „găzari”. Deşi se clasau pe locul al IV-lea, elevii tandemului Emerich Vogl – Nicolae Petrescu aveau totuşi un motiv de consolare. Erau lideri incontestabili şi detaşaţi ai ierarhiei echipelor Capitalei, într-un clasament parţial şi neoficial, în care intrau în discuţie numai rezultatele confruntărilor interbucureştene.

În această ediţie nu au fost organizate meciuri contând pentru Cupa României.

Campionatul Naţional Divizia A 

25.08.1946 Juventus Bucureşti – CFR Timişoara 3-4 (2-2) Au marcat: Gh. Nicolae (’44 – pen., ’76), M. Flamaropol (’45) / N. Reuter (’11, ’28, ’78), Em. Avasilichioaie (’61). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Gheorghe Andrei, 3. Ioan Tănăsescu – 4. Dumitru Pepelea, 5. Nicolae Topşa, 6. Nicolae Gorgorin – 7. Florea Fătu, 8. Eugen Iordache, 9. Mihai Flamaropol, 10. Dan Gavrilescu, 11. Gheorghe Nicolae. CFR: 1. Ciopraga – 2. I. Barna, 3. I. Munteanu – 4. Gh. Raniţă, 5. R. Kotormany, 6. I. Ritter – 7. Gh. Moniac, 8. P. Cojereanu, 9. N. Reuter, 10. Em. Avasilichioaie, 11. P. Bădeanţu. Arbitri: Mircea Cruţescu – B. Vasilescu, R. Panu (Bucureşti). Stadion:CFR – Giuleşti.

01.09.1946 FC Craiova – Juventus Bucureşti 0-1 (0-0) A marcat: Fl. Fătu (’70). FC Craiova: 1. Fl. Popescu – 2. I. Ruicu, 3. R. Dumitrescu – 4. N. Mogoroaşe, 5. N. Opriş, 6. L. Ianovschi – 7. Şt. Bozsocki, 8. Al. Szabo, 9. M. Creţu, 10. L. Dunăreanu, 11. D. Boldescu. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Nicolae Topşa, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Ioan Tănăsescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Gheorghe Nicolae, 8. Florea Fătu, 9. Mihai Flamaropol, 10. Eugen Iordache, 11. Dan Gavrilescu. Arbitri: Savu Daju (Timişoara) – Logofătu, Dumitrescu (Craiova). Stadion:Regele Mihai I – Craiova.

08.09.1946 Juventus Bucureşti – Prahova Ploieşti 11-0 (5-0) Au marcat: M. Flamaropol (’24, ’28, ’44, ’89), E. Iordache (’25, ’48, ’69), Fl. Fătu (’31, ’66), Gh. Andrei (’82, ’83). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Nicolae Topşa – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Gheorghe Andrei, 8. Florea Fătu, 9. Mihai Flamaropol, 10. Eugen Iordache, 11. Virgil Grigore. Prahova: 1. V. Mihăilescu – 2. Gh. Vâlvoi, 3. M. Comănescu II – 4. C. Boacă, 5. R. Catană, 6. St. Comănescu I – 7. Em. Gologan, 8. E. Mladin, 9. D. Comşa, 10. M. Beraru, 11. R. Mazăre. Arbitri: Virgil Vartolomeu (Constanţa) – R. Alecu, V. Drug (Bucureşti). Stadion:Venus.

15.09.1946 Juventus Bucureşti – Universitatea Cluj 2-3 (2-1) Au marcat: E. Iordache (’9), Gh. Andrei (’43) / A. Dascălu (’11), C. Coman (’62), S. Coracu (’82). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Nicolae Topşa – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Gheorghe Andrei, 8. Florea Fătu, 9. Mihai Flamaropol, 10. Eugen Iordache, 11. Virgil Grigore. Universitatea: 1. V. Cristea – 2. R. Straja, 3. M. Medrea II – 4. C. Coman, 5. M. Luca, 6. Gr. Joja – 7. N. Roman, 8. C. Rădulescu, 9. A. Dascălu, 10. O. Medrea III, 11. S. Coracu. Arbitru: A. Ionescu Ţope (Ploieşti). Stadion:Venus.

22.09.1946 Libertatea Oradea – Juventus Bucureşti 1-0 (1-0) A marcat: Gh. Bodo (’7). Libertatea: 1. A. Vecsey – 2. I. Antalffy, 3. Gh. Melan – 4. Sarovetzki, 5. Fr. Spielmann, 6. G. Serfözö – 7. Ad. Hallasz, 8. I. Bartha, 9. I. Baratky, 10. Gh. Bodo, 11. I. Turcuş. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Nicolae Topşa, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Codreanu – 7. Dan Gavrilescu, 8. Florea Fătu, 9. Mihai Flamaropol, 10. Eugen Iordache, 11 Virgil Grigore. Arbitru: Anton Huniade (Arad). Stadion: Regele Mihai – Oradea.

29.09.1946 Juventus Bucureşti – Ciocanul Bucureşti 3-2 (1-0) Au marcat: C. Popescu (’27, ’56, ’58) / Şt. Horvath (’50), N. Höeffling (’77). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Nicolae Topşa – 4. Dumitru Pepelea, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Gheorghe Bărbulescu – 7. Ilie Oană, 8. Gheorghe Andrei, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Ciocanul: 1. Gh. Lăzăreanu – 2. Gh. Teodorescu, 3. Al. Negrescu – 4. L. Şmilovici, 5. C. Woronkowski, 6. Ad. Popa – 7. V. Naciu, 8. J. Moisescu, 9. C. Bartha, 10. N. Höeffling, 11. Şt. Horvath. Arbitri: Ştefan Alexandriu – C. Săraru, W. Şopcovici (Bucureşti). Delegat federal: Boby Zamfirescu. Stadion:Venus.

20.10.1946 Jiul Petroşani – Juventus Bucureşti 0-1 (0-1) A marcat: Fl. Fătu (’18). Jiul: 1. Cristian – 2. Simionescu, 3. D. Szilagy – 4. P. Pop IV, 5. T. Paraschiva, 6. T. Bone – 7. Anisie, 8. Pakozdy, 9. I. Bocz, 10. C. Rugiubei, 11. Gh. Vâjdea. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Arbitru: Gheorghe Höhn (Arad). Stadion: Jiul – Petroşani.

27.10.1946 Juventus Bucureşti – Dermagant Târgu Mureş 3-0 (2-0) Au marcat: Fl. Fătu (’25), I. Oană (’38, ’82). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea, 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Dermagant: 1. Drăghicescu – 2. L. Szereny, 3. I. Szölösy – 4. Fr. Csiki, 5. Al. Szalocky, 6. Z. Maidic – 7. G. Incze I, 8. Fr. Simko, 9. Toth, 10. L. Incze II, 11. I. Palfy. Arbitri: Virgil Vartolomeu (Constanţa) – E. Drăgan, I. Pascu (Bucureşti). Delegat federal: Niculae Duţu. Stadion:Venus.

03.11.1946 UDR Reşiţa – Juventus Bucureşti 0-1 (0-1) A marcat: Gh. Nicolae (’9). UDR: 1. S. Konrad – 2. I. Alaşiu, 3. Plujar – 4. D. Neagrău, 5. Gh. Mark, 6. P. Iovan – 7. Kovacs, 8. M. Zsizsik, 9. Şt. Opeltz, 10. Gh. Vida, 11. P. Micu. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Gheorghe Nicolae, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Arbitru: Anton Huniade (Arad). Stadion: Oţelul – Reşiţa.

09.11.1946 Juventus Bucureşti – Carmen Bucureşti 5-2 (3-1) Au marcat: M. Flamaropol (’1), I. Oană (’16, ’22), Fl. Fătu (’68), C. Popescu (’75) / A. Fekete (’3), I. Fabian II (’68). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Carmen: 1. C. Niculae – 2. C. Marinescu, 3. C. Novac – 4. N. Simatoc, 5. Al. Torjoc, 6. I. Şiclovan – 7. I. Fabian II, 8. B. Marian, 9. A. Fekete, 10. I. Farkaş, 11. I. Kovacs. Arbitri: Ştefan Alexandriu – E. Drăgan, C. Mitran (Bucureşti).Stadion:Venus.

24.11.1946 Ferar Cluj – Juventus Bucureşti 2-1 (1-0) Au marcat: I. Tănăsescu (’9 – ag.), V. Căpuşan (’89) / I. Oană (’53 – pen.). Ferar: 1. V. Costea – 2. Gh. Demeter, 3. Z. Farmati – 4. A. Fülöp, 5. Z. Szaniszlo II, 6. Şt. Nagy – 7. A. Ferenczi, 8. Şt. Kovacs IV, 9. Gh. Vaczi, 10. I. Füzer, 11. V. Căpuşan. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Eugen Iordache. Arbitru: Francisc Husztig (Arad). Stadion:Municipal – Cluj.

01.12.1946 Juventus Bucureşti – ITA Arad 2-0 (0-0) Au marcat: M. Flamaropol (’73), I. Oană (’77).Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Petrescu – 4. Gheorghe Andrei, 5. Gheorghe Bărbulescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. ITA: 1. Al. Marki – 2. G. Lorant, 3. Fr. Meszaroş – 4. Ad. Pal, 5. I. Reinhardt, 6. Gh. Băcuţ – 7. I. Nicşa, 8. A. Mercea, 9. L. Bonyhadi, 10. I. Petschovschi, 11. M. Toth III. Arbitri: Emil Kroner – C. Mitran, C. Farkaş (Bucureşti). Delegat federal: col. Cruţescu. Stadion:ANEF.

08.12.1946 CFR Bucureşti – Juventus Bucureşti 0-1 (0-1) A marcat: M. Flamaropol (’39). CFR: 1. R. Sadowsky – 2. R. Ghiuriţan, 3. I. Mihăilescu – 4. I. Urechiatu, 5. Al. Mari, 6. Fl. Tănăsescu – 7. I. Lungu, 8. Al. Stroia, 9. R. Florian, 10. Şt. Filotti, 11. Th. Cricitoiu. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Arbitri: Ştefan Alexandriu – E. Seratzky, V. Georgescu (Bucureşti). Stadion:Venus.

09.03.1947 CFR Timişoara – Juventus Bucureşti 6-0 (2-0) Au marcat: N. Reuter (’27, ’51, ’75), P. Bădeanţu (’37, ’55), E. Ilieş (’48). CFR: 1. Ciopraga – 2. I. Barna, 3. Şt. Rodeanu – 4. Gh. Raniţă, 5. Ad. Kovacs V, 6. Szalocky – 7. Gh. Moniac, 8. D. Bandu, 9. E. Ilieş, 10. N. Reuter, 11. P. Bădeanţu. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Alexandru Pricop. Arbitru: Iosif Negrea

(Oradea). Stadion:CFR – Timişoara.

15.03.1947 Juventus Bucureşti – FC Craiova 4-1 (1-0) Au marcat: C. Popescu (’28, ’75, ’83), Fl. Fătu (’64) / I. Tănăsescu (’51 – ag.). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Alexandru Pricop. FC Craiova: 1. Fl. Popescu – 2. D. Iordăchescu, 3. R. Dumitrescu – 4. A. Telegdy, 5. N. Opriş, 6. L. Ianovschi – 7. Şt. Bozsocki, 8. N. Mogoroaşe, 9. M. Creţu, 10. L. Dunăreanu, 11. I. Gârleanu. Arbitri: Wilhelm Şobcovici – C. Ştefănescu, N. Stănculescu (Bucureşti). Stadion:ANEF.

23.03.1947 Prahova Ploieşti – Juventus Bucureşti 1-3 (1-2) Au marcat: Em. Gologan (’14) / Fl. Fătu, M. Flamaropol (’25), I. Oană (’75 – pen.). Prahova: 1. N. Constantinescu – 2. R. Mazăre, 3. M. Comănescu II – 4. C. Sarvaş, 5. R. Catană, 6. St. Comănescu I – 7. Em. Vlaiculescu, 8. M. Beraru, 9. Oltei, 10. Em. Gologan, 11. D. Comşa. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Alexandru Pricop. Arbitru: Gheorghe Ionescu (Braşov). Delegat federal: C. Topliceanu. Stadion:Municipal – Ploieşti.

30.03.1947 Universitatea Cluj – Juventus Bucureşti 3-1 (2-1) Au marcat: S. Coracu (’16), I. Vigu II (’40), A. Dascălu (’63) / M. Flamaropol (’29). Universitatea: 1. V. Cristea – 2. R. Straja, 3. Gr. Joja – 4. C. Coman, 5. M. Luca, 6. C. Rădulescu – 7. I. Vigu II, 8. N. Roman, 9. A. Dascălu, 10. O. Medrea III, 11. S. Coracu. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Mihai Flamaropol. Arbitru: Mircea Cruţescu (Bucureşti). Delegat federal: Szabo. Stadion:Municipal – Cluj.

06.04.1947 Juventus Bucureşti – Libertatea Oradea 4-1 (4-0) Au marcat: I. Oană (’1), Al. Pricop (’3, ’13), C. Popescu (’42) / Fr. Spielmann (’67). Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Mihai Flamaropol, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Alexandru Pricop. Libertatea: 1. A. Vecsey – 2. Tildy, 3. Gh. Melan – 4. I. Antalffy, 5. G. Juhasz, 6. Gh. Bodo – 7. Ad. Hallasz, 8. I. Bartha, 9. Fr. Spielmann, 10. Sarovetzki, 11. I. Turcuş. Arbitri: Savu Daju (Timişoara) – Şt. Alexandriu, Şt. Fianu (Bucureşti). Stadion:ANEF.

19.04.1947 Ciocanul Bucureşti – Juventus Bucureşti 0-0 Ciocanul: 1. Gh. Lăzăreanu – 2. Fl. Ambru, 3. Ad. Popa – 4. L. Şmilovici, 5. Gh. Teodorescu, 6. C. Woronkowski – 7. C. Bartha, 8. Şt. Horvath, 9. N. Höeffling, 10. J. Moisescu, 11. Al. Luca. Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Mihai Flamaropol, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Alexandru Pricop. Arbitru: Ştefan Alexandriu – Tr. Birău, V. Coferu (Bucureşti). Stadion:ANEF.

26.04.1947 Juventus Bucureşti – Jiul Petroşani 3-0 (1-0) Au marcat: C. Popescu (’37), Fl. Fătu (’78, ’87). Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Alexandru Pricop. Jiul: 1. O. Negruţiu – 2. Simionescu, 3. I. Balogh – 4. P. Pop IV, 5. T. Paraschiva, 6. D. Szilagy – 7. Fr. Fabian I, 8. Pakozdy, 9. I. Bocz, 10. C. Rugiubei, 11. Gh. Vâjdea. Arbitri: Marin Cristea – D. Brăiloiu, C. Săraru (Bucureşti). Delegat federal: C. Topliceanu. Stadion:Venus.

11.05.1947 Juventus Bucureşti – Oţelul Reşiţa 1-2 (1-2) Au marcat: Fl. Fătu (’3) / I. Dura (’9), Ed. Lucaci (’13). Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Tănăsescu, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Florea Fătu, 8. Eugen Iordache, 9. Ilie Oană, 10. Constantin Popescu, 11. Alexandru Pricop. Oţelul: 1. S. Konrad – 2. Plujar, 3. I. Alaşiu – 4. P. Micu, 5. T. Maiogan, 6. P. Iovan – 7. I. Chioreanu, 8. M. Zsizsik, 9. Ed. Lucaci, 10. Şt. Opeltz, 11. I. Dura. Arbitri: Petre Kroner – W. Şobcovici, D. Dimulescu (Bucureşti). Stadion:CFR – Giuleşti.

24.05.1947Dermagant Târgu Mureş – Juventus Bucureşti 2-0 (0-0) Au marcat: G. Incze I (’56), L. Incze II (’89). Dermagant: 1. N. Săbăslău – 2. Al. Szalocky, 3. L. Szereny, 4. Fr. Csiki, 5. I. Szölösy, 6. I. Benyovsky, 7. G. Incze I, 8. Fr. Simko, 9. L. Incze II, 10. Szep, 11. I. Palfy. Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Gheorghe Andrei, 3. Ioan Tănăsescu, 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea, 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Eugen Iordache, 11. Alexandru Pricop. Arbitru: Emil Kroner (Bucureşti). Stadion:23 August – Târgu Mureş.

01.06.1947 Juventus Bucureşti – Ferar Cluj 2-1 (0-1) Au marcat: Fl. Fătu (’65), M. Flamaropol (’75) / Gh. Vaczi (’37). Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ion Drăgan, 3. Gheorghe Andrei – 4. Dumitru Pepelea, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Gheorghe Bărbulescu – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Alexandru Pricop. Ferar: 1. V. Costea – 2. Gh. Demeter, 3. Z. Farmati – 4. Şt. Balint, 5. Z. Szaniszlo II, 6. G. Nistor – 7. Şt. Nagy, 8. Şt. Kovacs IV, 9. Gh. Vaczi, 10. A. Ferenczi, 11. V. Căpuşan. Arbitri: Virgil Vartolomeu (Constanţa) – E. Stepleanu, N. Stănculescu (Bucureşti). Stadion:Venus.

08.06.1947 IT Arad – Juventus Bucureşti 2-0 (1-0) Au marcat: Ad. Kovacs I (’5), I. Stibinger (’89). ITA: 1. Al. Marki – 2. I. Slivăţ, 3. G. Lorant – 4. I. Reinhardt, 5. Ad. Pal, 6. Gh. Băcuţ – 7. L. Bonyhadi, 8. A. Mercea, 9. Ad. Kovacs I, 10. I. Stibinger, 11. M. Toth III. Juventus: 1. Ioan Negru – 2. Ioan Drăgan, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu 9. Mihai Flamaropol, 10. Constantin Popescu, 11. Eugen Iordache. Arbitri: Victor Purcărete (Bucureşti). Stadion:Municipal – Arad.

15.06.1947 Juventus Bucureşti – CFR Bucureşti 5-1 (4-0) Au marcat: C. Popescu (’8, ’78), E. Iordache (’20, ’31), M. Flamaropol (’22) / Fl. Tănăsescu (’70). Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Drăgan, 3. Gheorghe Andrei – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Constantin Popescu, 10. Mihai Flamaropol, 11. Eugen Iordache. CFR: 1. R. Sadowsky – 2. R. Ghiuriţan, 3. Al. Apolzan – 4. I. Urechiatu, 5. Al. Mari, 6. Fl. Tănăsescu – 7. I. Lungu, 8. I. Mihăilescu, 9. C. Socec, 10. Şt. Filotti, 11. I. Bundik. Arbitri: Marin Cristea – Al. Bădescu, C. Ştefănescu (Bucureşti). Delegat federal: C. Topliceanu. Stadion:CFR – Giuleşti.

13.07.1947Carmen Bucureşti – Juventus Bucureşti 3-3 (1-1) Au marcat: I. Farkaş (’15), I. Kovacs (’49), Al. Torjoc (’73) / Fl. Fătu (’36, ’59 – pen.), I. Oană (’67). Carmen: 1. V. Stănescu – 2. I. Panait, 3. C. Novac – 4. A. Niculescu, 5. C. Marinescu, 6. I. Şiclovan – 7. I. Farkaş, 8. B. Marian, 9. I. Kovacs, 10. Al. Torjoc, 11. Gh. Popescu. Juventus: 1. Traian Ionescu – 2. Ioan Drăgan, 3. Ioan Tănăsescu – 4. Gheorghe Bărbulescu, 5. Gheorghe Petrescu, 6. Dumitru Pepelea – 7. Ilie Oană, 8. Florea Fătu, 9. Mihai Flamaropol, 10. Eugen Iordache, 11. Alexandru Pricop. Arbitru: Constantin Mitran (Bucureşti). Stadion:ANEF.

      * Meciul Carmen – Juventus programat iniţial pentru 18.05.1947, a fost amânat pentru 13.07.

A) Schimbare de denumire: Oţelul Reşiţa (fostă UDR Reşiţa).

LOTUL ECHIPEI JUVENTUS ÎN EDIŢIA 1946/47: Gheorghe (Gică) Andrei (25, 13, 12), Gheorghe Bărbulescu (25, 12, 13), Codreanu (1, 1, 0), Ioan Drăgan (4, 0, 4), Florea Fătu (23, 12, 11), Mihai Flamaropol (23, 13, 10), Dan Gavrilescu (3, 3, 0), Nicolae Gorgorin (1, 1, 0), Virgil Grigore (3, 3, 0), Traian Ionescu (7, 0, 7), Eugen Iordache (22, 13, 9), Ioan Negru (19, 13, 6), Gheorghe (Gică) Nicolae (3, 3, 0), Ilie Oană (21, 8, 13), Dumitru Pepelea (25, 12, 13), Gheorghe Petrescu (24, 11, 13), Constantin (Titi) Popescu (19, 7, 12), Alexandru Pricop (10, 0, 10), Ioan Tănăsescu (22, 12, 10), Nicolae Topşa (6, 6, 0). ANTRENORI: Emerich Vogl – principal – şi Nicolae Petrescu – secund. PREŞEDINTE:ing. Cezar Popescu. VICEPREŞEDINTE: Lazăr Goldştein. RESPONSABIL SPORTIV: Gheorghe Grigorescu.

În paranteză, în dreptul fiecărui component al echipei sunt trecute, în ordine: numărul total de meciuri oficiale disputate în anul competiţional 1946/47, numărul jocurilor din tur şi, respectiv, al celor din retur.

GOLGETERII ECHIPEI JUVENTUS ÎN EDIŢIA 1946/47:

14 GOLURI: Florea Fătu

12 GOLURI: Mihai Flamaropol

11 GOLURI: Constantin (Titi) Popescu

9 GOLURI:  Ilie Oană – 2 din penalty

6 GOLURI:  Eugen Iordache

3 GOLURI:  Gheorghe (Gică) Andrei, Gheorghe (Gică) Nicolae – 1 din penalti

2 GOLURI: Alexandru Pricop

TOTAL JOCURI ÎN EDIŢIA 1946/47:

(25) Gheorghe (Gică) Andrei, Gheorghe Bărbulescu, Dumitru Pepelea

(24) Gheorghe Petrescu

(23)  Florea Fătu, Mihai Flamaropol

(22)  Eugen Iordache, Ioan Tănăsescu

(21)   Ilie Oană

(19)   Ioan Negru, Constantin (Titi) Popescu

(10)   Alexandru Pricop

(7)     Traian Ionescu

(6)     Nicolae Topşa

(4)     Ioan Drăgan

(3)     Dan Gavrilescu, Virgil Grigore, Gheorghe (Gică) Nicolae

(1)     Codreanu, Nicolae Gorgorin

Aceasă poveste, pe lângă multe altele, face parte şi din cartea Petrolul Ploiesti, Istorie si Traditie – Volumul I Inceputurile. Ea este prima etapa dintr-un proiect strucuturat pe cinci volume a statiscianului si in acelasi timp petrolistului Razvan V. Fratila. Nascut in 1924, Juventus Bucuresti avea sa fie primul nume al echipei noastre, mutate ulterior la Ploiesti. O carte ce nu ar trebui sa lipsească din biblioteca niciunui petrolist. Cei care doriti sa achizitionati aceasta carte, puteti sa o faceti prin e-mail la info@ploiestiulpatrianoastra.com sau pe pagina de facebook a comunitatii petroliste Ploiestiul Patria Noastra, facebook.com/PloiestiulPatriaNoastra pretul unui volum fiind de 65 de ron.

Notă: fotografiile din cuprinsul textului au caracter exclusiv pentru acest site şi nu pot fi folosite fără acordul autorului cărţii.